Încerc să înțeleg tot ce se întâmplă in jurul meu și totuși nu reușesc. Încerc să înțeleg ce fac cei din jurul meu și nu să îi înțeleg pe ei. Pe ei nu-i vreau, vreau doar să mă folosesc de acțiunile lor pentru a reuși să le înțeleg pe ale mele. De multe ori facem lucruri sau acționăm pur și simplu fără să ne înțelegem nici noi de ce facem asta. Poate dacă îi observ pe cei din jurul meu îmi dau seama cum arată ceea ce fac eu atunci când o fac pur și simplu, atunci când nu vreau să mai gândesc dacă ar fi bine sa procedez altfel sau este bine așa cum am gândit atunci, acolo, in felul acela.
O spun tare și răspicat: atâta timp cât îmi asum ceea ce fac este perfect, dar in același timp îl critic pe cel de lângă mine ca fiind aiurea, imoral, ciudat, josnic și mai știu eu cum analizez pe moment, atunci, acolo, in felul acela; pentru exact aceeași acțiune ca a mea.
…..și vin acum și mă întreb: nu cumva acțiunile celor din jurul nostru sunt influențate de acțiunile noastre care și ele la rândul lor au fost influențate de ale altuia?
Lasă-mă pe mine să fac ce vreau fără să mă analizezi, că poate reușesc și eu asta la rândul meu, pentru că te diger greu și nu vreau să fie ceva reciproc. §
