Cine ești când nimeni nu te vede?

Si atunci și acum tot eu. Doar tu mă vezi alta, poate sunt mai mult, sau poate mai puțin din ceea ce vezi la mine, din ceea ce vrei să vezi la mine și nu din ceea ce sunt. Sunt mereu aceeași pentru mine și mereu aceeași pentru tine, dar separat sunt total diferită. Îmi place cum mă vezi dar mi-ar plăcea și mai mult să mă vezi cum sunt.
Nu întotdeauna reușim să vedem oamenii așa cum sunt, punem etichete sau pur și simplu vrem să ii vedem altfel și asta pentru simplu fapt că nu ii lăsăm să fie așa cum sunt. Poate fără să vrem facem asta și nu cu intenție, subconștientul ne spune că sunt așa, dar ei …
Oricum ii vedem sunt trecuți prin propriul nostru filtru, prin dura noastră caracterizare, prin drastică noastră analiză, prin noi, iar ei săracii, niciodată nu vor putea fi ei, fără să știm noi cum sunt ei. Ceea ce este ciudat și in același timp deranjant este faptul că de cele mai multe ori eticheta asta nenorocită este pusă in sens negativ și nu pozitiv. Cât de perfecți să fim fiecare dintre noi și cât de imperfecți să fie ceilalți de lângă noi dacă toate se petrec în același timp?
Lăsați-ne să vă lăsăm să fiți voi §

Azi sunt liberă, muncește tu

Sunt plecată, dar nu știu ce să spun de întoarcere. Am fost atât de mult timp întoarsă de tine, de situație și chiar de mine, încât m-am hotărât să îmi iau liber. Te las, sunt plecată cu capul, cu altul, cu mine,cu tot. Nu te părăsesc, doar plec.
Nu știu de ce este greu de înțeles acest lucru pentru tine, deoarece tu de mult timp doar primesti, nu mai sti și să dai. Poate că acum îți vei aduce aminte că plăcerea este mai mare dacă se primește din ambele părți.
Mulți dintre noi de multe ori doar primim și câteodată uităm că mai trebuie să și dăm. NU știu dacă acest “primit “ atunci când își atinge stadiul de normalitate mai poate să fie readus la forma naturală de reciprocitate in doi. Se poate întîmpla doar să îți fie dată peste cap normalitatea atunci când celălalt pleacă. Și tu spui că din senin. Da, din senin doar pentru tine, cel care nu ai observat, pentru celălalt este foarte clar de mult .
Nu este nimeni vinovat pentru că dă sau primește, pentru că stă sau pleacă, pentru că se întoarce și regretă, pentru că renunță și se eliberează, doar pleacă….§

Reflexie


Un bărbat caută la o femeie reflexia propriei nebunii. De multe ori găsește mai mult, dar se adaptează ușor. Dacă ele sunt naturale dar depășesc așteptările lor, puțini sunt aceia care știu să aprecieze. Deși ești ceea ce își dorește, imediat ce este întrebat de tine, ajungi să devi târfă: știe de toate, să vezi ce face și cum face…….
Dacă vreți și sunteți in stare să vă suportați propria imaginație, cu siguranță apeciați totul la ea.Ea este pur și simplu naturală, are sentimente și instincte, dorințe și gesturi, priviri și atingeri , care toate sunt in aceeași ființă umană, pe care dacă o poți aprecia, se numește femeie.
Da, a mușcat din toate merele, nu doar din unul, a făcut risipă și a aruncat tot ceea ce i s-a părut stricat, a inghițit și a scuipat, dar pana la urmă și-a ales. Sper că ai înțeles bine: a ales. Să nu crezi că doar tu poți face asta, poate și ea. Singura diferență este că: ceea ce a ales, ea și apreciază. Te vede ca pe o divinitate, ți se Dăruiește total, se pleacă in fața ta exact așa cum reflexia nebuniei tale o cere, te lasă să faci ce vrei cu ea, să o manipulezi așa cum nebunia reflexie tale nu a crezut ca se poate vreodată mai mult, se supune ție așa cum reflexia nebuniei ei o cere și…..până la urmă constați că ai fost un alt măr mușcat.
In loc să le judecați pentru ceea ce fac, mai bine ați aprecia pentru ceea ce vă fac să simțiți. Ele se pot pleca in fața voastră, dar și să se lase tratate pe la spate de alții și vă veți da seama ca faceți sex in grup și in același timp sunteți in coșul lor cu mere dragilor.
Gustă, înghite, scuipă, caută, alege și….trece mai departe. §

Joacă-te ?


Prima dată se joacă ei, cei mari.
Interesant. Deși spui tot timpul că nu te mai poți juca așa cum o faceai când erai mic, țin câteodată să spun că te înșeli. De când suntem mici și până creștem ne bucurăm de aceeași jucărie: balonul.
Jucăria asta poate fi in muuulte feluri: frumoasă, colorată, afrodisiacă, cu puteri miraculoase: te face sa fi cu capul in nori. Ciudat, stările pe care această jucărie ți le oferă sunt practic aceleași, doar că din cauza anilor tu le simți diferit: cândva te uitai după balon și zâmbeai, acum îl cauți și apoi zâmbești,cândva îl respingeai să se ducă cât mai departe,acum îl dorești să fie cât mai aproape, atunci îl umflai, acum stă umflat,atunci plângeai dacă se spărgea, acum la fel. Nu știu ce este cu această jucărie dar tot ce face, face la fel și totuși urmările sunt altele.
In concluzie mă bucur de toate fazele ei și nu îmi pare rău că am crescut, in continuare spun: acum mă joc și mai mult.
P.S. singura data când cu această jucărie nu s-a jucat nimeni, am apărut eu, dar și atunci cineva s-a bucurat chiar dacă nu a folosit-o.
Mda….ciudată jucărie §